- multimea spectatorilor. Pur si simplu umplusera tot dealul. Cat vedeai cu ochii zareai doar steaguri ros albe. Biletul nu era foarte scump iar marea majoritate erau tineri.
- vinul fiert. Erau o multime de dughene care vindeau bauturi alcoolice pe bucata de 100 m dintre statia de tren si intrarea in tribune. Toata poiana, de la tribune pana sub traverseu, duhnea a vin fiert. I-am intrebat pe cei 2 politisti care dirijau circulatia la traversarea caii ferate daca multimea aceasta atat de bine dispusa nu reprezinta un pericol si mi-au raspuns linistiti ca nu.
- legenda din jurul acestei curse. Sus, in statia gondolei, este un mic Muzeu, in care poti vedea schiurile cu care s-a castigat in anii 80, un manechin cu echipamentul lui Herman Maier, afise, precum si alte lucuri interesante. Un lucru unic, fiecare dintre gondolele care urca la start poarta numele unuia dintre castigatori.
sâmbătă, 24 ianuarie 2009
Scurte impresii de la Kitzbuhel
Trei lucruri m-au impresionat in mod deosebit la Kitzbuhel:
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
Salut, Radu! dupa ce am vizionat dh de la kitzbuhel, am simtit ca fierb dc nu merg acolo sa vad "cum e"...am fost acolo, azi m-am intors si inca sunt socat de ce inseamna partia Streif...cred ca e singura statiune din afara tarii unde am reusit sa stau pe o singura partie si sa nu vreau nimic mai mult...absolut fantastic. Cred ca abia acuma realizez ce inseamna sa concurezi acolo la dh...e intr-adevar o legenda acest concurs.Dimineata chiar se poate cobori tare si se poate ajunge la senzatii faine (spre amiaz se cam aglomereaza cu idioti). Muzeul e absolut fantastic- exista si o carte cu istoria competitiei (excelenta) :))...tot ce ne-a ramas mie si prietenei mele in cap acum e Legendara STREIF...cu siguranta ne vom intoarce la Kitzbuhel (dc avem noroc si ca spectatori la dh odata). Numai bine!
Trimiteți un comentariu